27-03-2011
Panorama sferică sau fotografia panoramică 360x180 este o fotografie interactivă care poate fi vizualizată, în general, pe ecranul unui monitor. Cu ajutorul mouse-ului, poţi naviga în sus, în jos, la stânga şi la dreapta, iar după o rotire completă, ajungi de unde ai plecat.
În general, se obţine din mai multe fotografii, iar numărul fotografiilor depinde de cameră şi de obiectivul folosit.
Există multe tipuri de panorame, însă, din punct de vedere tehnic, momentan, există două categorii principale:
- panorama sferică lipită, obţinută prin lipirea fotografiilor, şi
- panorama sferică nelipită (sau panorama stitchless, Panorama Live), unde fotografiile nu se lipesc.
Panorama sferica nelipită (stitchless) a fost inventată în 2007, de fotograful Dorin Godja. Invenţia însă a rămas în stadiul din 2007 până în vara lui 2009, când au fost reluate cercetările.
La ce sunt bune panoramele sferice?
Panorama sferică fiind o fotografie, are aceeaşi utilitate ca şi fotografia clasică, dar şi unele avantaje în plus. Mai multe panorame pot fi conectate între ele, rezultatul fiind un tur virtual.
În cazul tururilor virtuale de prezentare, se realizează câte o panoramă în fiecare punct important al locaţiei, astfel ca vizitatorul virtual să-şi facă o idee cât mai reală despre locaţia respectivă (hotel, pensiune etc).
În cazul evenimentelor, se pune accent pe caracterul documentar şi de redare a atmosferei, fiind subliniate diverse momente din desfăşurarea evenimentului: pregătirile, sosirea invitaţilor, interviuri ş.a.m.d.
În general, turul virtual se foloseşte în scop de promovare pe internet, dar şi în campaniile de promovare directă, prin oferirea de CD-uri.
Ce echipament este necesar pentru realizarea unei panorame sferice?
Panorama sferică lipită este un caz particular de panoramă stitchless, adică fotografiile realizate pentru o panoramă stitchless se pot lipi, dacă este cazul, rezultatul fiind o panoramă sferică lipită. Pentru ca sfera să fie completă, este necesară o cameră full frame şi un obiectiv fisheye (Sigma, Tokina, Samyang, Nikor, Canon), sau o cameră crop, în mod portret, şi un obiectiv fisheye (Sigma, Peleng). Acestea sunt combinaţiile ideale cameră-obiectiv, care vă permit să realizaţi fotografii pentru ambele tipuri de panorame.
Făcând abstracţie de sugestia de mai sus, fotografiile pentru panorama sferică lipită se pot realiza aproape cu orice cameră şi orice obiectiv, însă numărul fotografiilor necesare poate fi destul de mare, iar timpul necesar pentru prelucrări este direct proporţional cu numărul de fotografii.
În privinţa panoramelor stitchless, lucrurile sunt mult mai clare, aveţi neapărată nevoie de un obiectiv fisheye, iar camera poate fi crop, dar ar fi de preferat să fie full frame, pentru că atunci obţineţi o sferă completă din doar 6 fotografii realizate la intervale de 60 de grade, iar orientarea camerei nu contează, poate fi atât portret, cât şi landscape. În cazul camerei crop, pentru o sferă completă sunt necesare 12 fotografii realizate la intervale de 30 de grade, în orientarea portret.
Pe lângă cameră şi obiectiv, în cazul panoramelor lipite, mai aveţi nevoie şi de trepied şi cap panoramic. Fotografiile se pot realiza şi fără aceste accesorii, însă va fi destul de greu să le lipiţi, sau chiar imposibil.
În cazul panoramelor stitchless, ar fi ideal să aveţi trepied şi cap panoramic, pentru a obţine un rezultat cât mai bun. Însă puteţi realiza fotografiile şi fără aceste accesorii, fiind permise abateri de până la 10 grade la rotire, în cazul panoramelor din 6 fotografii.
Când panoramă lipită şi când stitchless?
Panorama stitchless se poate realiza în aceleaşi condiţii ca şi fotografia clasică: la evenimente, în locuri aglomerate, ca panoramă de prezentare, ca panoramă documentară sau în fotojurnalism. Fotografiile se prelucrează numai la nivel global: aberaţii cromatice, vignetare, luminozotate, contrast, culori, sharpness. Prin urmare se poate considera că panorama stitchless este o fotografie reală.
Spre deosebire de panorama stitchless, panorama lipită nu se poate realiza corect în orice condiţii, ci doar când
nu există prea multe obiecte în mişcare. De asemenea, pe lângă prelucrările globale, sunt necesare destul de multe retuşuri, unele în zona de lipire a fotografiilor. Prin urmare, panorama lipită nu poate fi folosită ca fotografie documentară.
În cazul în care preţul contează, este bine de ştiut că panorama stitchless se realizează mai uşor şi mai repede. Deci, costă mai puţin decât panorama lipită.
De asemenea, unde nu este permis accesul cu trepied, panorama stitchless este mult mai uşor de realizat decât panorama lipită.
În procesul de realizare a panoramei lipite, se obţine o fotografie în format echirectangular, care poate fi folosită pentru printuri. În cazul panoramei stitchless, lipirea fotografiilor nu este necesară, deci nu există echirectangular. Însă, aşa cum am menţionat mai sus, fotografiile pentru panorama stitchless pot fi realizate în aşa fel ca să poată fi lipite, dacă este cazul.
Lista poate continua, dar cred că cele de mai sus sunt suficiente ca să luaţi o decizie.
Etapele realizării unei panorame sferice
În general, etapele parcurse pentru realizarea unei panorame sferice lipite sunt următoarele:
- Realizarea fotografiilor.
- Selecţia fotografiilor şi corecţiile globale de imagine.
- Lipirea fotografiilor.
- Conversia echirectangularului în feţe de cub, retuşul panoramei pe feţele de cub şi conversia feţelor de cub retuşate în echirectangular.
În cazul panoramei stitchless, etapele sunt următoarele:
- Realizarea fotografiilor.
- Selecţia fotografiilor şi corecţiile globale de imagine.
- Crearea efectivă a panoramei stitchless, online.
Vizualizați în Firefox.
Tur virtual de prezentare - Hotel Continental (Timişoara), format din panorame sferice lipite
Fotograf: Dorin Godja
Echipament: Canon 350D + Sigma 8 mm 3.5 + trepied + R1
Tur virtual documentar - Hotel Continental (Timişoara), format din panorame stitchless
Fotograf: Dorin Godja
Echipament: Canon 350D + Sigma 8 mm 3.5 + shortpole + R1
Tur virtual la spectacol - Sala Capitol (Timişoara), format din panorame stitchless, cu fotografii realizate din mână
Fotograf: Dorin Godja
Echipament: Canon 350D + Sigma 8 mm 3.5
