27-03-2011
Într-o panoramă sferică lipită pot să apară diverse tipuri de defecte, nu doar cele menţionate în această pagină. În continuare, voi trece în revistă o parte dintre ele, iar pe unele chiar puteţi să le analizaţi în turul virtual comparativ (pentru versiunea desktop).
Mai trebuie să ţineţi cont că în această pagină, peste tot unde apare termenul panoramă, este vorba despre panorama sferică lipită (sau obţinută prin lipirea fotografiilor).
Localizarea defectelor
După lipirea fotografiilor (în Hugin sau PTGui), rezultă o fotografie în format echirectangular, care este, de fapt, panorama sferică lipită. Înainte să începeţi retuşul, deschideţi echirectangularul în DevalVR, pentru a examina panorama şi a localiza defectele. În acest scop, ar fi de preferat să ţineţi cont de numărul de fotografii realizate şi de tehnica de fotografiere folosită.
De exemplu, cu un obiectiv Canon 18-55 mm, pentru o panoramă sferică lipită sunt necesare, în total, 38 de fotografii. În plus, dacă fotografierea se realizează cu bracketing, pentru fiecare cadru există o variantă subexpusă, una normală şi una supraexpusă. Continuând raţionamentul, dacă în cadrul fotografiat unele obiecte sunt în mişcare, înseamnă că, după enfuzarea celor trei variante, în panorama sferică rezultată există "fantome" sau obiecte semitransparente. Aceasta se întâmplă din cauză că cele trei variante nu se realizează simultan, ci la interval de o secundă una de alta, sau chiar mai mult. Prin urmare, trebuie verificate toate obiectele care, în mod obişnuit, îşi pot schimba poziţia în timp de o secundă: crengi, frunze, apa de la fântână, porumbei şi, mai ales, oameni.
Indiferent de modul în care au fost realizate fotografiile, cu sau fără bracketing, trebuie să verificaţi dacă obiectele aflate în mişcare sunt întregi, sau dacă arată normal. De exemplu, verificaţi dacă toţi oamenii au cap, un singur cap, două mâini, nu trei, şi aşa mai departe. Astfel de anomalii pot fi cauzate de blender, în zona de lipire a fotografiilor. Cu cât numărul de fotografii este mai mare, cu atât mai multe defecte pot să apară în panoramă.
Într-o zi însorită, este posibil să existe şi defecte de tip lens flare şi, în plus, umbre, cel puţin umbra echipamentului foto.
Verificaţi şi partea de sus a panoramei (zenitul). Aici, de regulă, imaginea este mai puţin încărcată (cer, tavan etc) şi puteţi observa dacă există pete de la "gunoi" pe senzorul aparatului de fotografiat. De obicei, o astfel de pată apare în toate fotografiile (38, în exemplul de mai sus) şi are aceeaşi formă. Tot în partea de sus a panoramei, se observă dacă a fost corectată sau nu vignetarea (o umbră circulară întunecată).
Dacă există erori de lipire cauzate de paralaxă, le puteţi găsi mai ales în partea de jos a panoramei.
În sfârşit, verificaţi dacă există o continuitate a liniilor sau a obiectelor, iar dacă observaţi foarte multe erori de lipire, ar fi bine să lipiţi încă o dată fotografiile, în loc să retuşaţi erorile.
Într-o panoramă sferică lipită, mai trebuie să verificaţi şi dacă există "clone" - obiecte care se repetă. "Clonele" sunt cauzate de obiectele aflate în mişcare în timpul realizării fotografiilor. De exemplu, dacă o persoană se deplasează în sensul de fotografiere, e posibil să apară în mai multe fotografii şi, ca urmare, aceeaşi persoană apare de mai multe ori în panoramă. În afară de cazul în care folosiţi "clonele" în scop creativ, ar fi de preferat să păstraţi un singur "exemplar", deoarece panorama sferică lipită se pretinde a fi o singură fotografie, unde o persoană, de exemplu, poate să apară o singură dată.
În panorama sferică lipită, de regulă, nu trebuie să rămână imaginea echipamentului foto sau a fotografului. Prin urmare, verificaţi toate obiectele reflectătoare din apropierea fotografului: oglinzi, vitrine etc.
Conversie echirectangular - feţe de cub
Din echirectangular se pot obţine feţe de cub în programul Pano2QTVR. Acelaşi program îl puteţi folosi pentru a transforma feţele de cub retuşate în echirectangular.
Este de preferat ca retuşul să se efectueze pe feţele de cub, nu pe echirectangular, deoarece în echirectangular imaginea este foarte distorsionată în anumite zone. Dacă există defecte pe care preferaţi să le corectaţi în echirectangular, atunci ar fi bine să începeţi cu acestea şi abia după aceea să produceţi feţele de cub şi să continuaţi retuşul pe feţe de cub.
Retuşul propriu-zis
În continuare, voi prezenta câteva exemple de retuş pe feţe de cub în TopSoft Magic 3.0, pe care le puteţi încerca în orice program pentru retuş foto, dacă în programul respectiv există instrumente similare.
În general, retuşul panoramelor presupune folosirea unor imagini suplimentare, cum ar fi, de exemplu, feţele de cub obţinute din echirectangularul supraexpus, din cel normal şi din cel subexpus, dar şi fotografii suplimentare realizate de fotograf într-o anumită direcţie.
Majoritatea defectelor din panorama sferică lipită pot fi corectate prin "acoperire" cu un obiect corespunzător. Obiectul poate să provină din feţele de cub sau din fotografiile suplimentare, sau chiar din aceeaşi faţă de cub.
Exemplu de corectare a "fantomelor". Dacă aveţi la dispoziţie feţele de cub suplimentare (produse din echirectangularele supraexpus, normal sau subexpus), corectarea "fantomelor" se poate realiza, în general, destul de simplu, în câţiva paşi.
- 1. După ce încărcaţi faţa de cub cu "fantome", încărcaţi exact în aceeaşi poziţie, deasupra, faţa de cub suplimentară, cea mai potrivită din punctul de vedere al culorilor.
- 2. Faceţi transparentă faţa de cub suplimentară şi apoi folosiţi o pensulă pentru a face opacă numai zona care vă interesează.
- 3. Nu mai rămâne decât să ajustaţi culorile astfel încât să nu se observe că aţi folosit o zonă din altă imagine. De exemplu, dacă aţi folosit varianta supraexpusă, reduceţi puţin contrastul şi închideţi la culoare zona respectivă.
- 4. Salvaţi ca tif şi continuaţi lucrul pe acest tif.
Dacă nu aveţi la dispoziţie feţele de cub suplimentare, încercaţi să folosiţi fotografiile obişnuite şi fotografiile suplimentare realizate de fotograf. În zona retuşată vor apărea unele distorsiuni, care se observă mai ales dacă afişaţi comparativ imaginea cu defecte şi cea retuşată. Dacă nu aveţi la dispoziţie nici o imagine suplimentară, nu vă rămâne decât să acoperiţi defectul cu obiecte create din aceeaşi faţă de cub, dar mai puteţi folosi şi instrumentul de clonare, pentru defectele de dimensiune mică.
Defectele de tip lens flare pot să aibă diverse forme şi culori, iar corectarea lor se face ţinând cont mai ales de zona pe care apar.
În primul rând, verificaţi varianta subexpusă a feţei de cub. Este posibil ca în variantă subexpusă să nu existe lens flare. Modul de lucru este exact ca la eliminarea "fantomelor" şi prezintă avantajul că imaginea nu se alterează deloc.
Dacă defectul apare pe iarbă, pe un perete sau în locuri fără importanţă, se poate acoperi, pur şi simplu, cu o zonă similară din vecinătate, dar încercaţi să nu produceţi "clone". Eventual, rotiţi puţin obiectul, micşoraţi-l sau faceţi un flip, dacă e posibil.
În unele cazuri, defectul de tip lens flare poate fi desaturat şi apoi colorat după cum este cazul.
Din fericire, pentru
umbra fotografului există o soluţie ca să nu apară deloc în panorama lipită. Dar aceasta ţine mai mult de realizarea fotografiilor, şi mai puţin de retuş. În direcţia umbrei, sunt necesare două fotografii: fotograful se deplasează într-o parte şi face prima fotografie, apoi se deplasează în partea opusă şi face a doua fotografie. Prin prelucrări simple, din cele două fotografii, se obţine o fotografie fără umbra fotografului.
Spre deosebire de fotograf, echipamentul foto trebuie să rămână fix în timp ce sunt realizate fotografiile pentru o anumită panoramă. În caz contrar, nu vor putea fi lipite fotografiile, sau vor fi necesare foarte multe retuşuri.
Dacă
umbra echipamentului foto se află într-o singură faţă de cub, problema e relativ simplă. Puteţi folosi metode combinate de retuş. Într-o primă etapă, ajustaţi cât mai bine culorile umbrei. Dacă tot mai e vizibilă, acoperiţi sau "peticiţi" umbra cu bucăţi din zona vecină, iar în cele din urmă folosiţi instrumentul de clonare.
Umbra e ceva mai complicat de corectat, dacă se întinde pe mai multe feţe de cub. În acest caz, trebuie să încărcaţi toate feţele de cub în care apare umbra şi să le poziţionaţi alături. După ce corectaţi zona de la margine, puteţi salva individual fiecare faţă de cub şi continuaţi retuşul în mod obişnuit, pe o singură faţă, fără să mai modificaţi zona unde se întâlnesc feţele de cub.
Vignetarea se poate corecta automat în diverse softuri, nu e nevoie să fie corectată prin retuş. Dacă, totuşi, din anumite motive, nu a fost corectată, va trebui să folosiţi aceleaşi metode de retuş ca şi în cazul petelor sau a umbrelor nedorite, deoarece vignetarea are aspect de umbră.
Echipamentul foto poate fi eliminat din panoramă prin mai multe metode.
Acoperirea cu o siglă opacă. În programul de retuş foto, încărcaţi faţa de cub în care se vede echipamentul foto, apoi încărcaţi sigla beneficiarului, sau a fotografului, sau poate una în care sunt menţionaţi ambii. Poziţionaţi şi redimensionaţi corespunzător sigla, iar dacă este cazul, corectaţi umbrele echipamentului foto, după care salvaţi.
Fotografia de completare. Este o fotografie special realizată pentru retuşul nadirului, cu camera orientată în jos şi cu echipamentul foto deplasat din punctul iniţial. Va trebui să suprapuneţi cât mai exact fotografia de completare peste faţa de cub şi să retuşaţi zonele unde nu se potrivesc culorile şi alte detalii.
"Peticirea" sau "patch-uirea" nadirului fără fotografie de completare. Presupune acoperirea echipamentului foto cu "petice" luate din vecinătatea imediată a acestuia, unde e posibil. Nu trebuie să rămână urme de la retuş, iar eventualele "clone" le puteţi elimina chiar cu instrumentul de clonare. În acest scop, după ce terminaţi "patch-uirea", verificaţi dacă există obiecte identice: frunze, pietricele şi altele.
Variantă normală (crop)
Variantă subexpusă (crop)
Variantă supraexpusă (crop)
Captură din panorama sferică neretuşată, enfuzată
Captură din panorama sferică retuşată
